Forumul Universitatii Spiru Haret

Forumul studentilor Universitatii Spiru Haret. Forumul unde se rezolva grile, cursuri, manuale, informatii utile, teste, prietenii intre studenti .
 
AcasaAcasa  PortalPortal  GalerieGalerie  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

Distribuiţi | 
 

 Pedagogie-Educatie interculturala an 3 sem2 2010/2011

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
uni
***MODERATOR***
***MODERATOR***
avatar

Mesaje : 5826
Data de inscriere : 05/12/2009
Varsta : 45
Localizare : Buzau

MesajSubiect: Pedagogie-Educatie interculturala an 3 sem2 2010/2011   Lun 21 Mar 2011 - 18:39

Educatie interculturala-discutii subiecte

________USH_________

"Toata nefericirea umana provine din a nu accepta realitatea exact asa cum este." ~ Buddha
Sus In jos
adryana_vl
***MODERATOR***
***MODERATOR***
avatar

Mesaje : 3142
Data de inscriere : 31/12/2009
Localizare : Rm.Valcea

MesajSubiect: Re: Pedagogie-Educatie interculturala an 3 sem2 2010/2011   Dum 8 Mai 2011 - 11:45

Educatie intreculturala

MULTIPLE CHOICE
1. Plurarismul cultural, ca filosofie a lumii de azi, are urmatoarele caracterstici, din care una este grestita si trebuie identificata
a. este avansata si sustinuta de multiple organisme
b. constituie un suport actional in statele democratice
c. avansaza numeroase prezentatii, privind resursele societatilor pluralist- democratice
d. presupune egalitate de tratament si sanse pentru individ

2. Fata de ideologia europocentralista sau monocentralismul occidental actual, se impun urmatoarele cerinte,din care una este gresita si trebuie identificata
a. se impune o autocritica a monocentralismului
b. se impune o distanta critica dogmantismul lui etic si stiintific
c. o reelaborare a esentei lui teoretice
d. formularea unor principii clare de convietuire si reorganizare a existentei

3. Realitatea impune, in relatiile dintre oameni, urmatoarele particularitati, dintre care una este gresita si trebuie identificata
a. oameni nu obisnuiesc sa accepte idea ca suntem diferiti constitutiv
b. ca nu pot fii toti aliniati la acelasi standarde valorice
c. ca trebuie sa tindem sper uniformizare
d. cunosterea si intelegerea altuia este un proces progresiv si complex
e. ceilalti dezaproba sai ii includ pe indivizzi deosebiti

4. Primele contacte cu alteritatea sunt insotite de urmatoarele sentimente, din care una este gresita si trebuie indentificata
a. de insecuritatea si frica
b. de furie si chiar violenta
c. de angoasa
d. de adversitate deschisa

5. Relatia interculturala dintre doua grupuri este perceputa si in sens spatial prin urmatoarele fenomene, din care una este gresita si trebuie identificata
a. prezentarea teritoriala
b. invadarea teritoriala
c. experimentarea teritoriala
d. ocuparea efectiva

6. Contactele dintre grupuri pot capata urmatoarele rezolvari, din care una este gresita si trebuie identificata
a. neglijarea prezentei celuilalt
b. deposedarea si exproprietarirea detinatorilor unei culturi si a unui teritoriu
c. alungarea si respingerea noilor veniti
d. asimilarea in timp a noilor veniti

7. Simplul contact al unor grupuri culturale nu duce automat la o interactivitatea optima, ba din contra, impactul poate genera urmatoarele fenomene, din care una este gresita si trebuie identificata
a. genocid
b. zapaceala
c. asimilare
d. segregare
e. integrare

8. Problema comunicarii interculturale in invatamant conduce la solutionarea urmatoarelor probleme, din care una este gresita si trebuie identificata
a. cum percepe profesorul diferenta culturala
b. cum isi adapteaza stilul la profilul cultural al elevului
c. care este receptivitatea elevului
d. care sunt pericolele folosirii unor srategii privind alteritatea

9. Noua “revolutie coperniciana” pe care educatia este chemata sa o realizeze presupune urmatoarele obiective, din care una este gresita si trebuie identificata
a. acceptarea alteritatii si interdependenta
b. toleranta etica si morala
c. urcarea conditiilor exprimarii personalitatii altuia
d. infaptuirea unui comportament solidar

10. Obiectivul de integrare pentru o pedagogie interculturala nu-l reprezinta nici unul din domeniile urmatoare, cu o exceptie care trebuie identificata
a. culturile in sine
b. contactul dintre culturi
c. diferentele culturale
d. relatiile interindividuale si intergrupale

11. Definirea educatiei interculturale vizeaza urmatoarele elemente, din care una este gresita si trebuie identificata
a. o analiza a contactelor dintre culturi
b. o abordare pedagogica a diferentelor culturale
c. se iau in considerare sepcificatiile spirituale
d. se evita riscurile schimburilor inegale

12. Abordarea interculturala este definita si ca o noua metodologie, care integreaza in sfera spatiului educatioanele datele urmatoarelor discipline, din care una este gresita si trebuie identificata
a. psihologie
b. psihiatrie
c. antopologie
d. stiintele socialului
e. politica, istorie, cultura

13. Educatia interculturala, la nivelul societatilor, vizeaza urmatoarele obiective, din care una este gresita si trebuie identificata
a. dezvoltarea unei educatii in spiritul recunoasterii diferentelor din interiorul societatii respective
b. pregatirea viitoriilor cetateni pentru o buna alegere in multitudinea sist. de valori
c. adaptarea la mutatia si diversitatea culturala
d. intretinerea democratiei intre majoritari si minoritari

14. In formularea lui M. Rey conceptul de intercultural presupune urmatoarele semnificatii, din care una este gresita si trebuie identificata
a. interactiune, schimb
b. soliatitudine
c. deschidere
d. reciprocitate
e. solidaritate obiectiva

15. Abordarea stereoculturala, dupa M.Rey, faciliteaza copiilor descoperirile urmatoare, din care una este gresita si trebuie identificata
a. varietatea gusturilor
b. varietatea de expresie si de limbaje
c. varietatea de organizare sociala si stil de viata
d. varietatea de comportamente
e. varietatea formelor de manifestare a tolerantei

16. Planul de invatamant, ca si proformele analitice, in conditiile pluralismului cultural, trebuie sa raspunda urmatoarele imperative, din care una este gresita si trebuie identificata
a. sa interpreteze evenimentele in functie de un grup etinic
b. sa se prommiveze atasamentul reciproc al grupurilor
c. sa se promiveze intelegrea etnica
d. intregul grup sa capete putere de semnificare asupra culturii lumii

17. Educatia si cultura, din prespectiva interculturala, se afla sus autoritatea Consiliului de Cooperare din cadrul Consiliului Europei, cu urmatoarele obiective, din care una este gresita si trebuie identificata
a. sa raspandeasca statelor membre cunostinte, idei si tehnici de difuziune culturala
b. sa stabileasca relatia de cooperare intre educatorii
c. sa sensibilizeze populatiile asupara zestei spirituale comune
d. sa instaleze un climat de intelegere si respect fata de calitatile cult. ale fiecarui grup
e. sa faciliteze dezvoltarea si asimilarea limbilor de civilizatie internationala

18. Educatia pentru intelegre internationala si intreculturala se configureaza la nivelul urmatoarelor componente, din care una este gresita si trebuie identificata
a. educatie estetica si morala europeana
b. invatarea drepturilor omului
c. pregatirea si participarea la viata sociala
d. eductia si dezvoltarea culturala a emigrantilor
e. educatia intr-o societate multiculturala

.19. Recomandarea 184 din 1984 a Comitetului Ministrilor Statelor Consiliului Europei, privind formarea educatorilor pentru educatie intreculturala, are urmatoarele precizii, din care una este gresita si trebuie identificata
a. societatile pluriculturale sunt un fenomen pozitiv daca reusesc sa ceeze legaturi intre autohtoni si imigranti
b. promovarea schimburilor spirituale favorizeaza cunoasterea si cooperarea intre persoane
c. prezenta intre scoli a diferitelor etnii constituie un impediment in promovarea politicilor educative
d. educatorii sa aiba o pregatire interculturala

20. Formarea formatiilor,conform Consiliului Europei, presupune urmatoarele actiuni, din care una este gresita si trebuie identificata
a. constientizarea profesorilor fata de diferentele di ipoteze si expresii culturale
b. identificarea atitudinilor etnocentriste si a sereotipurilor de a intelege exponenta altor culture ?
c. responsabilizarea educatorilor privind capacitatea copiilor de a intelege exponenta altor culturi
d. intelegerea fenomenelor migrationist
e. intelegrea copiilor din alte culturi in noua cultura prin desprinderea de vechea cultura

21. Prin educatie interculturala se vopr urmari mai multe obiective, din care una este gresita si trebuie identificata
a. formarea unei atitudini interculturale
b. foarmarea unui comportament intercultural
c. afirmarea fiecarei culturi cu norme specifice
d. conturarea unui mediu modelator, ca baza a intelegerii
e. conturarea unor culturi mari centralizatoare

22. Scoala, pentru a fructifia diferentele culturale si valorile locale si a le racorda la valorile umanitatii, trebuie sa accepte urmatoarele principii, din care una este gresita si trebuie identificata
a. segregatia istorica
b. toleranta
c. respectul reciproc
d. egalitatea culturilor
e. complementaritatea valorica a culturilor

23. Conceptul de intergare, ca proces multidirectional, are urmatoarele particularitati, dina care una este gresita si trebuie identificata
a. se extinda dincolo de cultural, in social si politic
b. presupune unificarea si fuziunea a doua sau mai multe grupuri sociale
c. grupurile isi pastreaza pozitii echitabile socio-politic
d. va lua nastere o cultura noua, deschisa
e. dar se va ajunge la asimilarea uneia de care cealalta

24. Educatia multietnica, corespodentul anglo-saxon mai vechi pentru educatia interculturala, are urmatoarele scopuri, din care una este gresita si trebuie identificata
a. cunoasterea valorilor proprii de catre fiecare grup etnic
b. reducrea discrimminarii si renegarii in scoli si societate
c. cunoasterea, intelegerea si respecatrea culturii altor grupuri
d. facilitatea confruntarii si adversitaii intre grupurii
25. Dezvoltarea competentelor culturale “de granita” presupune urmatoarele niveluri, din care una este gresita si trebuie identificata
a. observatii superficiale
b. contacte cu membrii sau grupuri etnice
c. bioculturalitate
d. resocializare completa
e. asimilare de catre cultura straina

26. Educatia globala, un lat concept apropiat educatiei interculturale, are uramtoarele caracteristici, din acre una este gresita si trebuie identificata
a. are acceptiunea de educatie pentru intelegerea independentelor dintre natiuni
b. urmareste clasificarea atitudinilor fata de alte antiuni
c. vizeaza globalizarea ca o solutie a viitorului
d. presupune restructurarea perceptiilor comune fata de aceste probleme

27. O mare parte a psihologiei sociale ofera contributii esentiale pentru educatia interculturala, prin urmatoarele elemente, din care una estegresita si trebuie identificata
a. studiul atitudinilor, valoriilor si stereotipurilor
b. studiul reprezentatiilor sociale
c. organizarea evaluariilor, judecatiilor si comportamentelor
d. studiul particularitatiilor claselor sociale
e. organizarea realtiilor intre grupuri

28. Rolul pozitiv pe care il joaca stereotipurile in pedagogia interculturala se manifesta in urmatoarele fapte, din care una este gresita si trebuie identificata
a. constituie un instrument pentru gestionarea interactiunilor intre grupuri
b. mentin intentitati distincte intr-o societatea multiculturala
c. sunt dependente de judecatile de valoare
d. nu se dezvolta prin orice tip de contact cu aceste grupuri

29. Stresul aculturativ, una dintre problemele emigrantilor, este legat de urmatorii factori, din care unul este gresit si trebuie identificat
a. caracteristicile societatilor de primire
b. starea de respingere
c. starea de intoleranta si etnocentrism
d. pretentia societatii de primire , de asimilare, si mai putini de intergrare


30. Psihologia interculturala este pertineta in formarea caderelor didactice pentru o educatie interculturala din urmatoarele ratiuni, din care una este gresita si trebuie identificata
a. ea este studiul influentei culturii asupra comportamentului uman
b. este o psihologie care stidiaza individul in contextul sau
c. ceea ce pare a fii “deficit” fata de normele scolare poate fii o dif. socioculturala
d. ea permite “o privire in viitor”asupar societatii

31. Antopologia, in raport cu pedagofia interculturala, a fost criticata din urmatoarele considerente, din care una este gresita si trebuie identificata
a. “Culturalismul”ar prezenta culturile intr-o maniera stereotip
b. exotismul nu face decat sa adanceasca excluderea
c. face exceptie antropologia legata de dominatia colonista

32. Noua antropologie a produs o schimbare, “o privire de aproape”si astfel pertinenta ei pentru educatie este relevanta de urmatoarele fapte, din care una este gresita si trebuie identificata
a. antropologia a devenit “urbana”
b. ea se intereseaza de minoritati, de emigranti
c. pastreaza la originea sa metodologia calitativa
d. ea se detaseaza de vechea antropologie

33. Pertinenta antropologiei culturale pentru educatie interculturala vizeaza urmatoarele domenii, din care una este gresita si trebuie identificata
a. studiul migrarilor
b. transmitarea culturala de-alungul generatiilor
c. conceptele de “enculturatie” si “socializare”
d. studiul miscarilor interetnice

34. Antropologia educatiei trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari, din care una este gresita si trebuie identificata
a. care sunt principiile pedagogice si procesele de inavatare in educatia informala?
b. care sunt “etno-teroriile parentale ” care conduc practicile educative?
c. ce valoare au teoriile educationale descreditate de “modernitate”?
d. ce pertinenta pot avea cunostintele informale traditionale?



35. Studiul lui W. Slutmacher privind retardul scolar , releva existenta urmatorilor factori determinanti, din care unul este gresit si trebuie identificat
a. conditia migranta a perintilor
b. avanturile socio-politice
c. conditiile economice
d. elemente specifice ale culturii de origi9ne
e. conflicte intre cultura de origine si societatea de rezidenta

36. Societatea multiculturala creata prim imigrare dupa Hoffmann-Nowotny, prezinta urmatoarele riscuri, din care unul este gresit si trebuie identificat
a. conflicte iminente cu majoritarii
b. formarea de minoritati neasimilabile
c. segregare culturala
d. instruirea de ghetouri
e. sub-proletariat pe criterii etnice

37. Studiul lui Berry (“Costuri si avantaje scoco-psihologie ale multiculturalismului;1991”), releva , pentru canada, urmatoarele concluzii, din acre una este gresita si trebuie identificata
a. avantajele multiculturalismului par a fi mult superioare costurilor
b. statul ia masuri explicite de aplicare a acestei politici
c. se duce o lupta centrata contra intolerantei si rasismului
d. societatea canadiana actioneaza prin segregare, nu intergare
e. guvernul speijuna pastrarea , valorizarea si difuziunea cultelor ancestale

38. Domeniul de aplicare al unei educatii interculturale cuprinde urmatoarele sectoare, din acre una este gresita si trebuie identificata
a. scoala
b. societatea civila
c. migrarile
d. azilul
e. media sau opinia publica

39. Comunicarea interculturala, ca domeniu al pedagogiei interculturale, vizeaza urmatoarele interactiuni interculturale, din care una este gresita si trebuie identificata
a. sejur de studiu in strainatate
b. negociere comerciala
c. negogiere diplomatica
d. congresele internationale
e. copperare in dezvoltare

40. Comunicarea interculturala trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari, din care una este gresita si trebuie identificata
a. Cum comunicam cand referentii culturali nu sunt aceiasi?
b. Ce inteloreanta are comunicarea non-verbala?
c. Ce intoleranta are comunicarea in limbi de circulatie?
d. Cum se deruleaza “Socul cultural”, “Socul intoarcerii”?
e. Cum se deruleaza invatarea conventiilor culturale?

41. Psihologia interculturala se ocupa cu studiul urmatoarelor elemente, din care una este gresita si trebuie identificata
a. comportamentul
b. nivelul cunosterii culturale
c. experienta specifica diferentelor culturii
d. este influentata de cultura
e. rezulta din schimburile din culturile existente

42. Psihologia interculturala este stiudul asemanarilor si deosebiriilor din urmatoarele (o afirmatie este eronata si trebuie identificata)
a. functioanarea psihologiei sociale
b. functionarea psihologiei individuale
c. functionarea relatiilor dintre variabilele psihologiei si cele socioculturale
d. modoficarile permanemte ale acestor variabile

43. Psihologia interculturala presupune comparea mai multor grupuri culturale, dar si................ Un punct din cele trei variante este gresit.Identificati-l
a. subgrupuri din interiorul aceleiasi societati
b. studii interculturale care vizeaza o variabila culturala si un aspect al comportam.
c. grupuri socioetnice si culturale

44. Influenta culturii asupra dezvoltarii copilului se face prin “selectarea contextelor”, care in cazul scolii pot fi urmatoarele, din care unul estre gresit si trebuie identificat
a. este un context de intregime particular
b. constituie gruputi pe criteriul varstelor
c. este contextul instruirii de catre adulti specializati
d. constituie cadru de educatie al grupului majoritar
e. este contextul impunerii unor reguli institutionale stricte
45. Nisa de dezvoltare are urmatoarele componente determinate cultural , din care una este gresita si trebuie iedentificata
a. contexte fizice si sociale in care traieste copilul
b. practicile educative
c. calificarea educationala al scolii
d. repartizarile sociale ale dezvoltarii si educatiei

46. Psihologia adultilor, dupa Super si Harkness, cuprinde urmatoarele elemante interogative, din care una este gresita si trebuie identificata
a. care este rolul ereditatii si al experientei?
b. care este rolul sacrului?
c. care sunt influentele posibile si competentele asteptate?
d. cine face educatia educatorilor?
e. care este stadiul final relaizat?

47. Definirea educatiei interculturale vizeaza urmatoarele particularitati, din care una este gresita si trebuie identificata
a. se adreseaza tuturor elevilor , autohtoni sau emigrati
b. cauta sa-i sensibilizeze la respectarea diversitatilor, toleranta si solidaritate
c. gaseste caile de asimilare a culturii majoritatiilor
d. corespunde unei optiuni ideologice si politice
e. pregateste viitorii cetateni pentru societatile multiculturale

48. Educatia interculturala are urmatoarele particularitati din care una este gresita si trebuie identificata
a. este o educatie comparativa pentru straini
b. nu vizeaza aplanarea “problemelor copiilor de emigranti”
c. nu elevii de emigranti au probleme , ci scoala are dificultati de adaptare la diversitatea culturala

49. Educatorul care practica o pedagogie intreculturala are urmatoarele obiective specifice, din care una este gresita si trebuie identificata
a. revalorizarea culturii de origine a copiilor de origini diferite
b. sensibilizarea celorlalti la diversitatea culturala
c. evitarea oricarei identificarii
d. prezentarea cultelor in mod static
e. evitarea stereotipurilor


50. Educatia interculturala are urmatoarele particularitati, din care una este gresita si trebuie identificata
a. nu se confunda cu cursurile de limba si cultura de origine a emigrantilor
b. nu este vorba de a le condamna pe acestea, dimpotriva
c. invatarea unei limbi straine este mai grea daca prima este sine insusita
d. integrarea culturala este mai facila pentru cei care au o identitate puternica

51. Respectul diversitatii culturale, preluand paracligma relativitatii culturale , releva urmatoarele aspecte, din care una este gresita si trebuie identificata
a. fiecare societate dezvolta cultura sa
b. cultura este raspunsul adaptiv la conditiile ecologice si socio- istorice
c. culturile nu sunt bune sau rele, in raport cu o cultura erijata in model
d. respectul diversitatii impedica indiv sa se identifice cu grupul sau si valorile lui
e. il impiedica sa il impuna celorlalti

52. Societatile care reusesc sa asigure o tranzitie mai putin problematica intre copilarie si adolescenta se bazeaza pe urmatoarele valori, din care unul este gresit si trebuie identificat.
a. flexibilitate si toleranta din partea adultilor;
b. un contact mai sustinut intre generatii;
c. o invatare a rolurilor, avand modele clare;
d. o solida scoala a vietii;
e. o integrare reala in lumea adulta.

53. Adolescenta este adesea descrisa ca o etapa cu urmatoarele caracteristici, din care unul este gresit si trebuie identificat.
a. este o perioada de teribilisme si rebeliuni;
b. individul trebuie sa se separe de familia sa;
c. sa se revolte impotriva normelor si valorilor adultilor;
d. o perioada de framantari psihologice inevitabile.

54. La inceputul anilor ‘70 cercetarile psihologice au inceput demontarea miturilor legate de adolescenta, demonstrand urmatoarele fapte, din care unul este gresit si trebuie identificat.
a. absenta dificultatilor psihologice pentru majoritatea adolescentilor;
b. doar 20 % din tinerii americani sunt prinsi in framantarile adolescentei;
c. cresterea este mai continua decat s-a crezut;
d. cei cu probleme le pastreaza si la maturitate;
e. psihopatologia este exclusiv responsabila.
55. O analiza sociologica in Franta (Galland, 1991) demonstreaza, intre adolescenti, urmatoarele tendinte, din care unul este gresit si trebuie identificat:
a. de prelungire a tineretii;
b. o mai mare solidaritate familiala;
c. o congruenta ideologica intre parinti si copii;
d. o amplitudine mai mare a stresului emotional;
e. o intrare progresiva in varsta adulta.

56. Studiul lui Peterson, referitor la adolescenta in S.U.A. (1993) releva urmatoarele fenomene, din care unul este gresit si trebuie identificat:
a. solidaritatea familiala in fata pietei de munca este minima;
b. toxicomania si tabagismul sunt indicatori in ameliorare;
c. suicidul si criminalitatea sunt in crestere.

57. Adolescenta, in descrierea lui S. Hall (1916), unul dintre cei mai cunoscuti psihologi ai dezvoltarii, releva urmatoarele aspecte, din care unul este gresit si trebuie identificat:
a. este o perioada de framantari;
b. este “Sturm und Drang”;
c. framantarile sunt atribuite schimbarilor hormonale;
d. framantarile se datoreaza unui psihic rebel;
e. rebeliune si probleme de comportament la limita psihopatologiei.

58. Cercetarea Margaretei Mead in Samoa (1920) a descoperit o societate fara adolescenta, cu urmatoarele particularitati, din care unul este gresit si trebuie identificat:
a. trecerea de la copilarie la varsta adulta se facea fara framantari si fara stres;
b. cauza era libertatea sexuala a adolescentilor;
c. integrarea lor in comunitate era perfecta si fara probleme;
d. libertatea sexuala a adolescent. euro-americani nu duce insa la acelasi rezultat.

.59. Dupa Schelegel si Barry adolescenta sociala este prezenta in toate societatile si are urmatoarele particularitati, din care unul este gresit si trebuie identificat:
a. ea corespunde unei perioade de invatare si de restructurare a rolurilor de viata;
b. este marcata de o anumita subordonare si de pregatirea pentru varsta adulta;
c. indispozitia psihologica este categoric evitabila;
d. este o perioada in care se iau decizii pentru intreaga viata a individului.



60. Problemele adolescentei in societatea occidentala sunt specifice si au urmatoarele particularitati, din care unul este gresit si trebuie identificat:
a. sunt legate de o prea lunga perioada a adolescentei si tineretii;
b. lipseste marcajul clar al unui ritual de trecere;
c. un rol productiv mic sau inexistent;
d. bunastarea societatii influenteaza negativ;
e. lipseste datoria de educare a fratilor mai mici.

61. Societatile traditionale au gasit fiecare in parte modul sau de organizare a adolescentei, dar acum aceste solutii sunt considerate anacronice si refuzate de tineri (una este gresita si trebuie identificata):
a. a casatori fetele inaintea pubertatii;
b. a impune adolescentilor ritualuri de trecere;
c. a-i inrola in grupuri razboinice;
d. refuzul occidentalizarii si al scolarizarii.

62. Mentinerea identitatii culturale si a solidaritatii familiale in societatile traditionale, trebuie facuta prin continuitate in urmatoarele directii, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. in timp;
b. la nivelul institutiilor;
c. la nivelul valorilor familiale si ale scolii;
d. intre sistemul educativ si campul muncii;
e. in perceptia selectiva a influentelor moderne.

63. Occidentalizarea societatii si mondializarea economiei impun imperative contradict. care genereaza probl. adolesc. Cu o exceptie, aceste imperative sunt:
a. mesajul principal al mijloacelor de comunicare este clar: consumati !;
b. tinerii sunt impiedicati sa produca si depind de altii;
c. se pretinde unitate si solidaritate, dar se cultiva libertinajul;
d. sunt predicate toler. si coop. dar scoala genereaza competitie si supunere la modele;
e. se invata despre intelegere internat, dr. omului si pace, dar se prol. cotidian violenta.

64. In adolescenta comportamentul violent, departe de a fi universal, determinat genetic si inevitabil, are urmatoarele particularitati, din care unul este gresit si trebuie identificat:
a. comportamentul antisocial este caracteristic adolescentei;
b. exista un fundament biologic al violentei, modulabil prin cultura;
c. violenta exista in toate societatile;
d. societatile cauta sa controleze violenta.

65. Societatile in care comportamentul violent al adolescentilor lipseste, dupa Schlegel si Barry, au urmatoarele caracteristici, din care unul este gresit si trebuie identificat:
a. au practici educative severe;
b. au o socializare a controlului de sine;
c. la adulti comportamentul antisocial este minim;
d. nu incurajeaza nici increderea in celalalt, nici conformitatea;
e. favorizeaza mai mult competitia intre egali, decat cooperarea.

66. Violenta din lumea adulta devine un model pentru copii si se exercita in diverse forme, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. violenta este inclusa in sistemul de valori si institutionalizata;
b. razboiul este o forma institutionalizata a violentei;
c. legitimarea violentei de catre stat duce la o crestere a violentei civile;
d. sporturile violente sunt o compensatie pentru societatile pacifiste.

67. Comportamentul antisocial este mai frecvent in urmatoarele situatii, din care unul este gresit si trebuie identificat:
a. cand adolescenta reprezinta o ruptura neta de copilarie;
b. cand adolescentii sunt frustrati si izolati;
c. cand adolescentii se deosebesc net de adulti prin infatisarea lor;
d. cand exista un grup de egali care are un nume.

68. Cercetarea de pe Coasta de Fildes asupra violentei adolescentilor (1993) releva urmatorii factori care genereaza violenta, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. o adaptare defectuoasa a tinerilor la schimbarile sociale rapide;
b. ei sunt prinsi intre exigentele traditionale si cererile occidentalizarii;
c. efectele subdezvoltarii economico-sociale;
d. efectele aculturatiei asupra instabilitatii familiei;
e. practicile educative.

69. Cercetari ale Universitatii din India de Vest (1990 si 1991), constatand o dezvoltare masiva a violentei adolescentilor in societate si in scoala, defineste drept cauze urmatoarele, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. influenta masiva a mass-media-ei;
b. infiintarea de institutii scolare prea mari si impersonale;
c. un sistem scolar prea selectiv, care produce o “psihologie a esecului”;
d. o lipsa a respectului de sine.

70. O analiza nationala a violentei in scoala (1989) a identificat urmatoarele variabile familiale, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. locuinte instabile;
b. schimbari frecvente ale figurilor parentale;
c. lipsa colaborarii parinti - scoala;
d. neglijenta in educatia parentala;
e. presiune mai mare a parintilor fata de succesul scolar.

71. Specialistii releva si alti factori generatori ai violentei cum sunt urmatorii, din care unul este gresit si trebuie identificat:
a. lipsa locurilor de munca conform pregatirii;
b. lipsa modelelor pozitive;
c. televiziunea si cinematografia, care abunda in violente;
d. stilul de viata prezentat de media, foarte atractiv, dar intangibil;
e. impactul violentei ca valoare exemplara.

72. Din cauza schimbarilor sociale rapide, exista, dupa Heitmeger, o diminuare a apartenentei culturale exprimat in urmatoarele diminuari partiale, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. diminuare la nivelul relatiilor sociale;
b. diminuare a acordului asupra normelor si valorilor comune;
c. diminuare a frecventarii scolare;
d. diminuare a participarii in institutii.

73. In privinta violentei juvenile Hetmeyer mai acuza in egala masura si urmatoarele cauze familiale, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. dinamica familiala;
b. absenta sau abandonul parintilor;
c. practicile educative inconsistente;
d. actiunea putin riguroasa a bunicilor,
e. familiile prea restranse, fara sansa socializarii copilului printr-un frate sau o sora.

74. Socializarea pentru violenta in Statele Unite a devenit coplesitoare, unde intreaga societate este gata sa accepte violenta ca norma cotidiana. Ea se manifesta in urmatoarele fapte, din care unul este gresit si trebuie identificat:
a. cei bogati se apara de violenta inchizandu-se in ghetouri stralucitoare;
b. libertatea genereaza insecuritate;
c. scolile au detectori de arme, dar le restituie elevilor dupa ore;
d. parintii ii invata pe copii sa nu aiba incredere in nimeni;
e. “stirile”tv contin mai ales crime savarsite prin imprejurimi.

75. Situatia violentei in S.U.A. este cunoscuta, deplansa si dezbatuta zilnic, dar politic nu se schimba nimic, din urmatoarele motive, din care din care una este gresita si trebuie identificata:
a. interesele comerciale impun vanzarea armelor;
b. aceleasi interese promoveaza violenta la televiziune;
c. impactul stiintelor sociale este foarte slab;
d. se cultiva inclusiv educarea prin violenta;
e. cercet. au dovedit impct violentei la tv asupra comp. violente, dar nu se face nimic.

76. In definirea clasica a culturii, Hall (1979) specifica urmatoarele trasaturi, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. cultura este impartasita, are o dimensiune colectiva;
b. cultura este “mostenire culturala” imuabila si intangibila;
c. cultura nu este innascuta ci dobandita;
d. diversele aspecte ale culturii constituie un sistem.

77. Termenul de cultura, in acceptia specialistilor, desemneaza urmatoarele repere, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. un ansamblu mostenit social si transmis de simboluri purtatoare de semnificatii;
b. un sistem de reprezentari;
c. o suma minima de cunostinte generale;
d. un sistem de limbaj;
e. un mijloc prin care oamenii comunica.

78. Din diversele tentative de definire a culturii, Bennegadi (1986) extrage
urmatoarele puncte comune, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. cultura furnizeaza raspunsuri pentru toate problemele vietii;
b. ofera mijloace de interactiune cu mediul inconjurator;
c. aduce liniste individului;
d. permite ascensiunea sociala si materiala;
e. orienteaza individul printr-un ansamblu de traditii religioase si folclorice.

79. Stereotipurile pe care anglo-americanii le vehiculeaza in legatura cu mexicanii americani si care justifica excluderea si discriminarea, ar fi urmatoarele, dupa Simnous (1988), din care una este gresita si trebuie identificata:
a. sunt considerati de o moralitate scazuta;
b. au un grad scazut de instruire si cultura;
c. sunt imprevizibili si misteriosi;
d. sunt ostili anglo-americanilor.

80. Astazi, in scoala sunt vehiculate numeroase sterotipuri privind copiii emigrantilor, care paralizeaza relatiile profesori - elevi - familii. Din cele enumerate unul este gresit si trebuie identificat:
a. ca acei copii nu cunosc “nici chiar” limba lor;
b. ca vor avea dificultati in invatarea limbii de scolarizare;
c. ca familia si copilul “nu a stiut sa-si invete propria limba”;
d. ca grupul sau tara “nu i-au oferit o instructie necesara”;
e. ca n-a invatat limba de scolarizare inainte de scoala.

81. Excluderea legata de diferenta culturala si de forta stereotipurilor la nivelul comunitatilor se manifesta sub urmatoarele forme, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. refuzul unor comunitati de a accepta adaposturi pentru refugiati pe teritoriul lor;
b. refuzul invatam. in limba materna pentru copiii concetatenilor lor de alta etnie;
c. refuzul instalarii pe teritoriul comunei a familiilor de tigani;
d. refuzul invatarii limbii minoritatilor.

82. Contractele dintre grupurile culturale sunt o realitate istorica indelungata si ele au generat urmat. Fenom. firesti, din care una este gresita si trebuie identif:
a. s-au creat conditiile unei abordari interculturale;
b. s-au dezvoltat sentimentele de teama si de respingere;
c. de cand exista societatile umane au intretinut relatii antagonice;
d. o cultura nu evolueaza decat prin contactele sale.

83. Chiar in interiorul aceleiasi societati sau etnii reteaua ierarhizarilor este diversificata iar scoala ne ofera urmat. exemple, din care una este gresita:
a. in scoala asistam la spectacolul dispretului baiatului pentru fata;
b. dispretul oraseanului pentru cel de la tara,
c. al tanarului din clasele favorizate pentru colegul sau din medii comune;
d. dispretul celor supradotati fata de ceilalti.

84. Conceptul de relativism cultural, ca principiu de baza al abordarii interculturale in educatie, inseamna a te intreba asupra urmatoarelor chestiuni, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. asupra locului culturii tale in multitudinea culturilor lumii;
b. asupra valorii de top a culturii tale;
c. a renunta la impunerea culturii tale;
d. a nu o mai considera ca singura demna de a fi impartasita.

85. In preocuparea de a nu impune norme culturale grupurilor minoritare se nasc urmatoarele pericole, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. de a lasa minoritatile in afara tendintelor societatii dominante care se adapteaza;
b. noile modele sunt asimilate diferentiat de majoritari si minoritari, functie de nivelul cultural,
c. pericolul miniaturizarii culturilor aduse de emigranti;
d. convietuirea ar trebui sa ajute la depasirea contradictiilor, a conflictelor si inertiilor.

86. Migrantul in majoritatea cazurilor este angrenat in urmatoarele fenomene, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. incorporarea si interpretarea trasat. culturii, plecand de la reperele propriei culturi;
b. el se afla in situatia apartenentelor multiple;
c. el este expus unor conflicte mai mult sau mai putin violente;
d. constiinta apartenentei la societatea de origine se schimba de-a lungul generatiilor;
e. descendentii lor au o constiinta tot mai profunda de apartenenta la cultura de origine a parintilor.

87. Definirea enculturatiei cuprinde urmatoarele elemente, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. enculturatia reprezinta tot ceea ce este achizit. in timpul vietii, disponibil in mediu;
b. ea presupune o invatare deliberata similara socializarii;
c. vizeaza insertia unei persoane in cultura sa, in mare parte inconstient;
d. se reduce la o limit. progresiva a comport. biologice posibile, la cele social accept.

88. Modelul eco-cultural al lui Segall (1990) arata ca comportamentul individual este determinat de urmatorii factori, din care unul este gresit si trebuie identify.:
a. de cultura, ca raspuns adaptativ la grup;
b. de conditiile ecologice, socio-economice si istorice;
c. variabilele contextuale in planul grupului;
d. conditiile mediului informational si propagandistic;
e. efectele psihologice produse asupra individului.

89. Specificitatile culturale transmise prin limba in procesul de enculturatie si socializare a copilului au urmatoarele particularitati, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. limba este o caracteristica universala a speciei umane;
b. activitatea lingvistica ocupa primul loc in enculturatie;
c. ganguritul copilului se moduleaza in contact cu limba;
d. enculturatia la copiii emigrantilor este mai greoaie;
e. asistam, la copil, la o enculturatie lingv., apoi de limbaj, foarte rapida si precoce.

90. Prin intermediul adultilor si copiilor prezenti in anturajul lui imediat, copilul foarte mic are acces la urmatoarele componente lingvistice, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. la semnificatiile limbajului;
b. la limba;
c. la fonologia limbii;
d. la sintaxa;
e. la modelul comuncational.

91. Copilul va dezvolta un comportament lingvistic dependent de urmatorii factori, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. specificitatile limbii si spatiului cultural;
b. anturajul social al copilului;
c. disponibilitatile genetice in plan lingvistic;
d. modele de limbaj;
e. valorile atribuite limbii si variatiilor sale.

92. In procesul de enculturatie lingvistica, copilul interiorizeaza niste valori prin urmatoarele fenomene, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. manipuleaza limba ca instrument;
b. preia singur si isi insuseste valorile culturii in care evolueaza;
c. copilul valorizeaza limba si-si dezvolta competenta lingvistica;
d. asimileaza fenomene lingvistice colaterale.

93. La intrarea in scoala copilul emigrant, aflat intr-un spatiu lingvistic diferit, este expus urmatoarelor situatii, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. el a avut o limba de enculturatie, alta decat cea de scolarizare;
b. aceasta din urma devine pentru el vector de limbaj al aculturatiei si socializarii lui;
c. trecerea la limba de aculturatie este dependenta de devalorizarea limbii de enculturatie.\

94. Concepul de “nisa de dezvoltare”a lui Super si Harkness (1986) are urmatoarele componente, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. conditiile biologice in care s-a nascut copilul;
b. contextele fizice si sociale in care traieste copilul;
c. practicile educative legate de mediul cultural;
d. caracteristicile psihologice ale parintilor.

95. Procesul de adaptare al strainului, adult sau copil in tara de imigrare este dependent de urmatorii factori, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. locul si rolul imigrarii in tara gazda;
b. faptul de a alege sau a se supune migratiei;
c. disponibilitatile materiale ale imigrantului;
d. durata si obiectivul migratiei;
e. insertia scolara sau profesionala.

96. In problema aculturatiei, Abon (1981) stabileste urmatoarele situatii globale de aculturatie, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. contactul are loc intre societatile globale - invazie sau colonizare;
b. contactul intre grupuri particulare de nation. diferite, ca armata amer. in Vietnam;
c. intre grupuri nationale inegale demografic;
d. intre grupuri inegale de emigranti, ca in Canada;
e. intre doua grupuri nationale egale demografic, dar diferiti prin religie, ca musulmanii si crestinii in Liban.

97. Aculturatia variaza nu doar functie de tipul de contact, ci si in functie de urmatoarele caracteristici, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. distanta intre culturile aflate in contact;
b. gradul de accidentalizare a culturilor in contact;
c. gradul prestigiului pe care il au culturile care se invecineaza;
d. omogenitatea mai mare sau mai scazuta a culturilor in contact;
e. modul in care se organizeaza contactele intre comunitati.

98. Abon ne releva urmatoarele moduri de aculturatie, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. “spontana”- cand nu exista contact permanent, ci mediatori puternici, precum importul - exportul;
b. “fortata”- cand modalitatile sunt lasate la initiativa grupurilor;
c. “combinata” - mediatori si modalitati diverse;
d. “impusa” - de catre putere, exemplu: colonizarea.

99. Abon distinge urmatoarele procese de aculturatie, ale caror caracteristici nu pot fi determinate cu usurinta, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. interpretarea - codul cultural propriu se mentine indiferent de codul public dominant;
b. sinteza - copiii la a doua generatie, care incearca modele noi de gandire si simtire;
c. sincretismul - nasterea unei culturi noi eterogene;
d. asimilarea - un esec al aculturatiei,
e. contra - aculturatia - respingere brutala, brusca a culturii care dispare.

100. Experientele de aculturatie si procesele economice antreneaza urmatoarele genuri de schimbari individuale, din care una este gresita si trebuie identificata:
a. o deculturatie a personalitatii;
b. o reorganizare culturala a personalitatii;
c. coabitarea cu societatea gazda la locul de munca si cu societatea de origine in familie si timpul liber;
d. adaptare constanta si frecventa a copiilor emigrantilor;
e. respingerea culturii gazda.

________USH_________


Sus In jos
valentin969
***ADMIN***
***ADMIN***
avatar

Mesaje : 12166
Data de inscriere : 07/11/2009
Localizare : de acolo...

MesajSubiect: Re: Pedagogie-Educatie interculturala an 3 sem2 2010/2011   Joi 19 Mai 2011 - 19:14

Arrow GRILA.
Atasamente
grila rezolvata ed. intercult..doc
Nu aveti permisiunea sa descarcati atasamente aici.
(120 KB) Descarcat de 13 ori
Educatie intreculturala rezolvata.doc
Nu aveti permisiunea sa descarcati atasamente aici.
(286 KB) Descarcat de 11 ori

________USH_________

Vizitator Arrow CLICK AICI
Sus In jos
http://spiruharet-cv.forumotion.com
adryana_vl
***MODERATOR***
***MODERATOR***
avatar

Mesaje : 3142
Data de inscriere : 31/12/2009
Localizare : Rm.Valcea

MesajSubiect: Re: Pedagogie-Educatie interculturala an 3 sem2 2010/2011   Lun 23 Mai 2011 - 17:39

validari din acest an:
1d, 2c, 4b, 5d, 6a, 8b ("c" nv. 2011), 10c, 11a, 12b, 13d, 14b, 15e, 16a, 17e, 18a, 20e, 21e, 23e, 24d, 25c, 26c, 27e, 28c, 29c, 30d, 33d, 34c, 35b, 36a, 38b, 39d, 40c, 41b, 42a, 44d, 45c, 46d, 47c, 48a, 50c, 51d, 53a, 54e, 55d, 56a, 57d, 59c, 60d, 61d, 62e, 64a, 65c, 67b, 68c, 69a, 71b, 72c, 73d, 74b, 75d, 76b, 77c, 78d, 79b, 81d, 82c, 83d, 85b, 86e, 87b, 88d, 89d, 90a, 91c, 92d, 93c, 94a, 95c, 97b, 98c, 99a, 100e.

________USH_________


Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Pedagogie-Educatie interculturala an 3 sem2 2010/2011   

Sus In jos
 

Pedagogie-Educatie interculturala an 3 sem2 2010/2011

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Forumul Universitatii Spiru Haret :: Facultatea de Psihologie - Pedagogie - Brasov :: PSIHOLOGIE - PEDAGOGIE - ANUL III-